Controlul furiei

Examinare psihologică pentru angajare ANAF
noiembrie 7, 2018
Evaluarea tulburărilor de tip anxios
martie 13, 2019
Afiseaza tot
            Furia este o emoţie intensă, negativă, care apare atunci când ne confruntăm cu o serie de blocaje în realizarea scopurilor, sau mai simplu în situaţii de frustrare.
“mă pregăteam să fac o parcare laterală şi apare din spate altă maşină care parchează pe locul meu. Normal că m-am înfuriat!”
“i-am spus de atâtea ori …învaţă copile…învaţă!…şi el vine cu cu nota 7 acasă!?? Am fost furios pe el!”
“ne-am înţeles că vine cu marfa la ora 10. La ora 10.30 eram un pachet de nervi”
“mă tot tachina şi nu am mai suportat. M-am înfuriat şi ne-am bătut…apoi a venit Poliţia”
“după ce am aşteptat o jumătate de oră la coadă, doamna mă trimite la alt ghişeu. Am făcut scandal.”
“avem un şef care mă teroriza zi de zi. În ziua aceea nu am mai putut şi mi-am vărsat năduful. Acum îmi caut un loc de muncă”
“nu e în stare să-şi scrie numele şi prenumele pe formular! M-am săurat!”
            Acestea sunt câteva situaţii concrete în care a apărut furia. Efectele sale sunt evidente în fiecare caz. De cele mai multe ori interacţiunea cu ceilalţi oameni are de suferit. Nimeni nu vrea să stea lângă un om furios, nimeni nu vrea să interacţioneze cu un om furios. Poate că este o reacţie ”normală” aşa cum am întâlnit în multe lucrări despre furie dar cu siguranţă nu este “de dorit”. Punând în balanţă consecinţele pozitive şi negative, costurile şi beneficiile, furia este o stare pe care logic, rational am evita-o, dar, ce multe ori comportamentele noastre şi mai ales gândurile noastre sunt iraţionale, ilogice.
            Furia are câteva manifestări la nivel fiziologic adică la nivelul modului în care funcţionează corpul fizic. Astfel apar: contracţii musculare, accelerarea respiraţiei, şimţi nod în stomac, transpiri, pupilele se dilata.
              Furia are influenţe importante şi la nivelul comportamentului: strigăm, lovim, aruncăm, înjurăm. Manifestarea furiei la nivel comportamental este numită agresivitate. Atunci când ne referim aspectele fizice ale agresivităţii şi la intensitatea crescută a ei, putem vorbi despre violenţă.
              La nivel cognitiv adică al gândurilor, în furie gândirea este distorsionată, nu putem gândi limpede.
              Există numeroase programe de reducere a furiei, cu recomandări clare, cu trimiteri exacte: fă sport, exteriorizează-te, dormi suficient, concentrează-te pe soluţie nu pe problemă, fi amuzant, gândestete la ce anume te înfurie, gândeşte-te la ceva frumos, fă o pauză înainte de a te enerva. Unele din aceste recomandări sunt prea generale iar altele sunt dificil de implementat. Mă gândesc la un sportiv, un fotbalist sau un tenisman, care în mod evident doarme suficient, se alimentează sănătos, face sport, totuşi manifestările furiei, uneori chiar agresivitatea şi violenţa sunt prezente frecvent. Cum aş putea să-i spun Simonei în timp ce strigă şi distruge racheta de tenis lovind-o de pământ…Simona…gandeşte-te la ceva frumos!…sau…fă o pauză înainte de a te enerva! Sau în fotbal…Denis!…nu primeşti nici-o pasă bună de la colegi?…fi amuzant!!
            Consider utile recomandările prezentate mai sus, în special cele legate de mişcare şi somn ca recomandări general valabile pentru menţinerea sănătăţii psihice, ele nefiind exhaustive şi mai ales nu sunt determinante în controlul furiei.
            În cadrul sedinţelor de consiliere şi coaching abordez problema din perspectivă cognitiv-comportamentală. Împreună cu clientul facem o analiză funcţională a comportamentului. Identifiăm condiţiile în care comportamentul a apărut în trecut, care sunt consecinţele pozitive şi negative ale comportamentului. Adică verificăm dacă comportamentul manifest aduce ceva beneficii imediate sau în perspectivă, dacă există vreo pedepsă făcând sau nefăcând acel comportament.
            În continuare identificăm gândurile iraţionale, dezadaptative care determină practic apariţia acestei emoţii intense, disfuncţionale, încercăm să înlocuim aceste cogniţii cu unele generatoare de emoţii funcţionale. În ultima parte, monitorizăm intensitatea şi frecvenţa de apariţie a comportamentului în viaţa de zi cu zi.
Fiti buni!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *