Sunt absolut sigur că orice părinte care permite copiilor săi să utilizeze telefoane deștepte, tablete etc, constată la un moment dat că acesta petrece mai mult timp utilizând tehnologia decât și-ar dori părintele.

                Chiar dacă nu este foarte clar ce înseamnă excesiv, sau foarte mult, sau mult- studiile au ca repere 1-2 ore, mai mult de 3 ore, peste 5 ore, știm că ulilizarea tehnologiei, poate determina apariția simptomelor specifice depresiei, anxietății, izolare socială, scăderea stimei de sine, probleme de somn etc.

                Putem să stim că copilul nostru petrece prea mult timp utilizând tehnologia, dacă observăm următoarele: iritare, nervozitate, rezistență scăzută la frustrări, modificări în programul de somn, modificarea randamentului școlar. Dacă nu poate utiliza tehnologia starea de frustrare este mai ridicată.

                Pentru a înțelege riscul la care copilul este expus dependenței de tehnologie trebuie să luăm în considerare două aspecte importante:

1.Nevoile copiilor

Competitivitate- să vedem cine-i mai bun, cine-i mai mare, cine-i mai puternic etc;

Un anumit nivel de agresiune-sănătoasă (lipsește în școli, de multe ori și în familie, fiind de cele mai multe ori pedepsită-Dacă nu stai locului ești pedepsit!);

Un anumit tip de relaționare cu spațiul- multă mișcare, explorare, satisfacerea curiozității;

Nevoia de recompensă imediată (mai ales la o vârstă mai mică).

2.Contextul în care copilul își petrece viața de zi cu zi.

Timpul fizic pe care îl petrece cu părinții- e important să participe la activitățile în familie de tipul punerea-luarea mesei, curățenie, urmărirea unui program la TV, jocul cu membrii familiei, dar și activități ”unu la unu” părinte –copil, cu fiecare părinte în parte;

Momentele de hârjoneală- care este un fel de luptă controlată în care îl invăț că nu imi folosesc toată puterea ”doar pentru că o am”, că e mai important să ne simțim bine amândoi decât să caștige repede unul din noi,  că e important să fim atenți la ceilalți să empatizăm;

Contextele de explorare-plimbări cu bicicleta, munte, pădure;

Experiențe multiple și diverse- în care poate să cunoasă realitatea în toate variantele ei (cazare la cort….cazare la 5 stele, munte…mare, la țară…la oraș etc;

Dependența este o problemă de autocontrol. E important să învețe că își pot satisface nevoile și din alte tipuri de activități nu doar prin utilizarea tehnologiei.

Dacă observăm că dependența s-a instalat deja la copil, e important să înțelegem problema pe care o are, să o acceptăm, să acționăm treptat, pas cu pas, prin diversificarea activităților prin care să își satisfacă nevoile personale, să redefinim relația părinte-copil.

                Să oferim copilului alternative!

Refuzul alternativelor este semnul unei rupturi în relația părinte-copil cu implicații importante, mai ales în timp.

Măsurile punitive, pedepsele de tipul restricționarii bruște a  accesului la tehnologie și jocuri, scade calitatea relației și posibilitatea părintelui de a acționa. Putem să intervenim numai în cadrul unei relați bune, sănătoase cu copilul.